Trec cai salbatici

Trec cai sălbatici galopând spre noapte,
Sfințind apusul gândurilor mele,
In coame-și poartă ploi de libertate,
Lăsând in urmă epoci de mistere.

Copite transformând in pulberi munții,
Imi calcă toate visele sub ele,
Doar roua mai ostoaie setea minții...
Mi-e doar sa fug din lume către stele.

In șeaua lor mă urc, de voie bună,
Cravașe reci mi-s mâinile ce-ndeamnă,
V-aștept pe toti ,la ora cea din urmă
Când îngerii si caii ne condamnă.

23.10 2012 Firenze