Cromatica sufletului meu

O imensă cameră albastră este sufletul meu
Cu fereste incolor de luminoase,
Cu fotolii din paie de trecut
Și șezlonguri comode de imaginație.
Am și un candelabru galben,
Cu luminițe parfumate de fiecare răsărit.
Și flori de măces drept ghirlande
Agățate deasupra ușii ce dă spre Univers.
Mai am și o chesea de argint
Cu dulcețuri rare si misterioase
Din fructele tuturor iubirilor împlinite.
Peste toate am aruncat și un voal,
Colorat în violet și alb,
Brodat cu mii de gânduri calde,
Să ascundă divin orice sărut de bun venit.
Ce zici prietenul meu pribeag,
În prea multe și îndepărtate lumi virtuale,
Ai trece pragul camerei mele albastre?

25.10. 2013

Ca doua picaturi

Două picături învolburându-se una pe alta
Ne-a fost căderea printre lacrimile dorințelor.
Despărțite uneori de spinii ispitelor diafane.
Evaporându-se sub fierbințeala fiecărui sărut,
Redevenit nea sub răceala fiecărei indiferențe.
Căutând mai mereu semințele unei alte iubiri
Pe care s-o invie într-un nor ridicat la cer,
Din care alte picături gemene, din alte ploi calde
Să se prăvale îmbrățișate ,învolburându-se una pe alta
Până la sfârșitul iubirilor ,în toate începuturile lumii,
Dând viață fără moarte ploilor născătoare de suflete.

27.10.2013

Gand de octombrie

Gand de octrombrie


Octombrie mi-a transformat ferestrele
În portative ad-hoc,
Pe care lacrimile reci de ploaie
Își scriu cu note aburinde
Simfoniile.
Zi după zi, gând după gând.
O invitație la dans mi-a lăsat octombie,
Cu ritmuri de tango și vals împreunate,
Cadențate de frunze doborâte
De atâtea culori divine,
Transformând amiezile reci
In lecții de balet,
Dor dupa dor,
Îmbrățișare după îmbrățișare...
Până când soarele...
Până când soarele
Va dirija din nou destinul
Toamnei.

20.Oct. 2013

Innoptare

Innoptare

Un pas ,o noapte,un bis neprevăzut
Și actorul își râde de propria viață
Și-n tăcerea cortinelor ce cad
Peste fiecare rol jucat ,pierdut ,netrăit,
El își apaudă lacrimile ce-și cântă
Iar și iar ecoul înăuntrul său
Devenit mai străin decât spectatorul
Din ultimul rând...
Un pas,o noapte , o sală
Actorul își rejoacă rolul de-a trăitul,
Cu capul culcat pe pământul reavăn,
Cu ochii căutând disperați un sufleur
Spectatorul propriului final,
Regizorul propriului spectacol
Gluma propriului suflet...
Tăcerea genialei sale solitudini,
Viață din spatele oricărei cortine.
Un pas ,o noapte...și atât!

Fi. 24.X. 2013