Moartea nu exista

Moartea nu există! Știați?
Există doar sfârșitul primelor lucruri
care ne-au plăcut atât de mult,
când le-am descoperit
încât le-am numit viață:
primul sărut, primul pas,prima noapte de îndrăgostit,
prima urare, primul premiu ,primul 18 ani,
prima iubire,
primul răsărit, primul dans,
primul cuvânt rostit cu sufletul stâlcit de emoție
primul strigăt, primul ecou,prima zăpadă, prima floare..
primul sunt... primul ești.
Dacă am putea :dansa , iubi, crea ecouri,
mâzgăli pereții Universului,
trăi extazul de a face dragoste,
bate ritmul melodiei preferate,
descrie cercuri concentrice în marea viselor,
aruncând pietricelele tuturor dorințelor de împlinit,
surâde, plana printre nori,
râde cu lacrimi,
întinde mâna celor căzuți,
mânca cireșe în amurguri înghețate,
sări pe nisipul fierbinte cu pașii deveniți aripi,
săruta fruntea copiilor,
naște cutremure cu un oftat
în ochii celorlalți,
Offff, dacă am putea
plânge fără resentimente...dacă,
Dacă am putea face toate acestea fără să ne oprim,
fără să ne tragem sufletul ,
fără să-l scoatem din jocul de a ghici cine suntem,
am ști că moartea nu există....
Există doar sfârșitul tuturor lucrurilor care ne plac
atunci când am obosit să le mai dăm viață.

Pe malul amintirilor

Au trecut ,ca un val, amintirile
Scăldându-mi trupul încă fremătând
Pe-altarul așteptărilor păgâne
Carnală jertfă arsă injust de zeul timp. ...
Au trecut precum un val iubirile
Purtând pe plajă resturi vechi de gând
Amante infidele ,iluzii prea eterne
Castele efemere din vorbe ridicând.


Au mai trecut înfierbântate zilele
În spume-nvolburate înecând
Extazul cifrei doi, când contopirile
Scriau pe maluri vise de nisip.
Și toate au trecut cu-o adiere,
Nici țărmuri vii de mare nu mai sunt
Doar trupuri eșuând , așa-neștire
Între-un reflux și-o limbă de pământ.

Ecald la tine in suflet

E cald la tine în suflet,
Atât de cald încât se aprind lumânări
în visele mele
luminâd chipul îngerilor coborâți...
să vegheze basmele nopții
povestite de buzele tale.
E cald la tine în suflet,
Atât de cald ,încât
toate anotimpurile au devenit unul sigur
unul solar si pereptuu
doar despre mine si tine
singurul care ne-a rămas de trăit:
Iubirea.

cafeaua

Se pierdeau aburii cafelei
așteptând
un răspus efermer despre tine,
pe luciul ferestrei aburind
un cer, cu nori si păsări de rubine.
Cu arătătorul înfierbântat ...
pe buze,
am desenat o ecuație de stele
dar s-au prelins unindu-se ,mofluze
pe cerul aburiu, printre perdele..
Se pierdeau aburii cafelei
așteptând
Un alt arătator la geamul vieții
să deseneze aștrii prinși în gând
lângă planeta calda-a dimineții. Vezi mai mult

In straiul lunii

În straiul lunii

E galbenă și-n seara asta luna
Tu îmbrăcat cu raza-i diafană...
Așează-ți trupul palid lângă mine
Și dă-mi tristețile ,din gând, afară.
***
Prin geamul revărsat către-nserare
Când va veni să-și regăsească straiul
Vom fi trecuți demult de contopire
Și-n suflete arzând ne-o curge raiul.
***
Va pâlpâi cu-o ultimă văpaie
Opaițul inimii uitate-n tine,
S-o duce luna ,poate si speranța
Dar tu deja vei fi rămas la mine.
***
E glabenă si-n astă seară luna
Și auriu pe pielea ta se joacă,
Ea va veni sa spună câte-n stele
Lipit de mine tu să-i spui să tacă.