Ce e întregul?

La urma urmei ce e un întreg?
Un vis ce nu poate fi rupt în două,
Un sărut ce nu desparte ,
Un străin ce nu se pierde,
Un răsărit ce nu apune,
Un cuvânt ce nu risipește făpturile,
Un punct mai imens decât Universul...
Necăutare, neaflare, nedefinire, nedurere
Nimic din ce există...ori poate acel:
,,Te iubesc” doar pe tine?!

Nu plâng, e toamnă! ( nou)

Mă picură toamna din streașina grie
Nu plâng, nu plâng! e doar nostalgie
Ce curge profetic prin vița de vie,
Cu must, încă tânăr, șireată mă-mbie.
.
Fereasta-i deschisă, arămie mi-e firea
Nu plâng, nu plâng! E doar amintirea
Ce-și scutură roua la mine-n privire
Și vinul, da vinul, mă-ndeamn-a iubire.
.
Tac, șuieră vântul și-i simt amorțirea,
Nu râd, nu plâng! E doar nemurirea
Ce-nchină cu mine un vin fără nume...
E veche licoarea, bătrân-a mea lume.

Poker cu toamna (nou)

Mă caută toamna să-mi numere frunzele
Și-austrul habotnic să-mi sece iar buzele,
În mine se-adună tot mai multe zenituri
Eu număr doar clipe, toamna numără mituri.
.
Eu știu că mă-ncearcă, încrezută și rece,
Să vadă, pentru mine, veșnicia cum trece
Nu trece! Rămâne.
Și-n fiece clipă
E-nchisă o toamnă, un veac, o aripă
Căci orice secundă trăită de mine
E mult mai eternă ca toamna...

ce pleacă și vine...ce pleacă și vine.

autumnală ( nou)

Bătea timpul la geam 
azi dimineață..
n-am vrut să mă trezesc
l-am lăsat să palpite disperat.
Și ce dacă e toamnă?!
Și ce dacă nu m-am trezit, încă
și e alt anotimp?!