testament pentru copilul meu

.. și dacă într-o zi,
copilul meu,
te vor întreba de mine
iar tu nu vei știi ce să le spui,
povestește-le despre o țară,
oricare,
pune doar iarbă verde în ea
și multă pace
și oameni care nu-și pot smulge rădăcinile
de acolo,
și scrie deasupra numele meu
și mai spune-le:
așa ar fi vrut mama să fie.

verset Tăcerea înviind

Tacerea necuprinsa 
Sufla-va suflare de viata
Peste lutul cuvantului
Inviindu-l 
In ruptura cerului
Despicat de lacrimi.

Verset Teo Laurean

Cand morile vor tacea
Petalele nu-si vor mai lua zborul
Sa-si caute hrana
In aburii de paine,
Sa-si adape setea
In sangele clocotind de rosu
Al frangerilor tale sufletesti.
Se vor stinge luminile ..in lume
Și se vor aprinde în cer.

Drum printre zei.

Sunt drumul rătăcit de zei

cândva

Prin ploi de stele, căutând

pământul,

Sunt lacrima jelită-n palma

ta

Când mă răneai înjunghiind

cuvântul.

.

Ți-as da din mine pacea

de-aș putea,

Dar visele-ți ascund vederii

totul.

Mă logodesc cu libertatea

mea

Călcând, prin flăcări, necălcate

locuri.

.

Zăpezi bătrâne-mi sunt acum

credința,

Plânși zorii-mi pregătesc din nou

plecarea

Cu zei păgâni, să-mi regăsesc

ființa,

În spații reci așa cum e

uitarea.

.

Sunt doar soldatu-nfrânt de

căutare..

Și solda mea e câte-o biată

carte...

O amintire îmi mai ține

calea,

Tu ești!...dar ai rămas așa

departe.