Când din luminile înțelepciunii mai rămân doar semiumbre,
Când galbenul lui Van Gogh e doar o rază palidă,
Când stelele nu mai au culoarea viselor noastre,
Când nopțile sufletelor înghit zorii fiecărei noi treziri,
Când...când nu ne-a mai rămas decât trecutul de trăit
Am devenit o natură moartă pe un șevalet al uitării.
Nici cel mai uman geniu nu va cuteza să dea culoare
Unei vieți îngropate în nimic și abandonată în mediocritatea
De a trăi abesent într-un prezent al tuturor .
4 martie 2014

Nessun commento:
Posta un commento