Până când mugurii vor fi speranță de floare
Până când apele vor fi geneză vie
Până când zborul va fi visul suprem
Până când cerurile vor îmbrățișa zenitul
Până când pașii omului pe pământ vor fi permiși
Eu , până atunci, voi înnoda cuvântul de muguri
de ape și de ceruri
de toți pașii pe care îi mai am de făcut
pentru că tot ce voi ști să mai am, până atunci,
sunt gândurile zemuind cuvinte
sunt pulsuri de vânt metafizic
adiind respirații
semne perceptibile de viață
născute instantaneu pentru voi.

Nessun commento:
Posta un commento