PRIN PARCUL AMINTIRILOR
Pe banci pustii, in parcuri amurgite,
Imi depan cate-o veche amintire.
Mi-e frig de teama sufletelor-cripte,
Cand anilor ,aleile le-or fi morminte.
Ce de culori ,prin firele de roua
Si de ce stele-au coborat pe lacuri...
Azura banca mea..sau rosie si noua.
O, Doamne !Cine-si aminteste-atatea veacuri?!
Cad frunze, vor cadea apoi si norii...
Si, Doamne ,ce de ani vor ninge inca!
Tu ,da-mi puterea, sa astept iar zorii
Pe banca mea fidela ,ca o stanca.
Nessun commento:
Posta un commento