Și iată-ne, mână în mână ,un mers respirat,
Prin frunzele anilor, ruginite de gânduri,
Două umbre alungându-și destinul mirat
Spre o stare desprinsă din antice mituri.
Stă scris undeva, cu vorbe de humă,
C-a fost botezată în crijme de vânturi ,
Starea aceasta cu mers legănat
Mână în mână printre frunze și gânduri.
Prietenie îi spune. O duzină de predici,
Râncezând crisalinde.O falsă eternă,
Căci eu știu fluturi loiali și mai veșnici
Decât iluzia ei absolut efemeră.
Nessun commento:
Posta un commento