Copii eram noi doi, iți amintești?
O inimă bătând în două piepturi,
Frățește împărțeam același măr
Și iarna chicoteam ascunși sub pleduri.
Copii am fost si noi, îti amintesți?
Când ne jucam iertând ,cu lumea-ntreagă,
Când adormeam doar să visăm povești,
Și paradisul se-aciuase în livadă.
Copii am fost , îti amintești de noi?!
Și bine ca atunci ne-aș vrea iar nouă
Și regăsiți in joacă printre ploi
Eu ți-aș trimite-un măr tăiat in două
Copii am fost...tu nu-ți mai amintești!!!
Ți-ai luat acasă inima si mărul,
Ai transformat copilul în ce ești,
Și nici măcar livezii nu-i duci dorul.
Și totuși, de-ți vei aminti cândva
Că si noi doi am fost copii odată,
Jumatea mea de măr va fi a ta
Ca-n două piepturi inima sa bată.
Nessun commento:
Posta un commento