Câți pași ți-am desenat cu gândul
Pe plajă ,descălțându-mi versul,
Sperând să-i prindă dimineața
Să le privești cu sete mersul.
Rugasem valurile-n spume
Să le evite ,când vor trece
Să-ți potrivești , măcar o dată,
Pe urma-mi caldă talpa-ți rece.
Și-n fiecare-apus , cu gândul,
Mă-ntorc să calc nisipul greu,
Ca printre-atâtea mii de urme
Să vezi că am trecut si eu.
E poate mult prea efemeră
O urmă scrisă-n zaț de mare,
Si prea puternic valul vieții
Purtând în larg pășiri amare.
5.05.2014

Nessun commento:
Posta un commento