Reflexie de iarna

Vă mai ninge, măcar din când în când,
în suflete cu fulgi de iubire
prieteni?
Nu dați neaua afară!
Pentru sufletele pustii ea este mană,
Pentru sufletele pline este rod,
Pentru sufletele triste alinare,
Pentru cele osândite la tăcere cuvânt
Pentru cele rătăcite cărare,
Pentru cele împăcate cu timpul,
veșnicie.
Nu dați neaua afară!
Nu de greutatea-i albă să vă temeți,
ci de cenușiul gândurilor
peste care n-a mai nins demult!