Carpe diem

Sub bolți cu ruguri de lavandă
Un clopotar vestea apusul,
Refluxul zorilor albastre
Frângea în suliți nepătrunsul.
Cu tâmpla cadențând pe toacă
Chemam himerele la cină
Un prunc năștea din ziua mâine
Primind botezul de lumină.
Prin poarta clipei vrăjitoare
Țesând trecutul din ruine
Am mai pătruns odată-n fugă
S-ascund prezentul meu de mine.
Păienjeniți de lacrimi ochii
Priveau secunda ce răsare
În timp ce gandul se pierduse
În moartea celei ce dispare..
Și între două timpuri surde
Tot rătăcind o nemurire
Mi s-a prelins din mână viața,
Secunda netrăită bine.
Însângerate ruguri albe
De carnea timpului ce trece,
De ce nu-mi dați puterea mie
Să nu las vremea să mai plece???
Sub bolți cu ruguri de lavandă
Îmbietor parfum de viață
Mă va-nvăța să,, carpe diem''
Din zori o altă dimineață.