Senilitatea lumii galopează

Senilitatea lumii galopează
Pe-un drum abrupt
Sub o fatală piază,
Țâșnind din unghiuri fără cronguență,
Separă om de om și cult de cult.
Fără să-i pese despre noi prea mult.
Ce va rămâne?
Doar urmași plângându-și
Pe umerii istoriei destinul,
Fără să știe unde este vina
Și unde smoala-ncinsă-a răutății
A ars din temelie omenirea.
Senilitatea lumii galopează,
Noi pariem pe-o cursă fără miză,
Ne rupem noi de noi și-apoi de viață,
Deși atunci, după apocalipsă,
Niciunul nu se va putea sustrage
Și nici nu va putea intra în față
Cu cartea lui de vizită creată
Să îi mascheze partea cea mai falsă.