Nu mai fac demult îngeri pe zăpadă
Mi-au încremenit aripile în timpuri nealbe
Doar în ochi țurțuri galbeni mai aprind
Gutui pârguite, adunând fulgii-n salbe.
.
Mi-au amorțit oasele în ierni fără viață
Melancolii cu brazi și colinde mă-ncearcă,
Nu mai fac îngeri albi, nici zmee, nici plesne,
Ca o slugă destinul în zdrențe se-mbracă.
.
Nu mai fac îngeri, demult, pe zăpadă,
Îmi cresc înăuntru aripi nealese
Și-mi zboară prin suflet un fel de colind
Pe geamuri îngheață povești cu crăiese.
.
Și oare ce înger ai fi pe zăpadă,
Cu trupu-ți chircit sub o cergă albastră?
Privind incredul la îngerii noi
Ce-și bat pe omături figura lumească.
.22.12.2018
Nessun commento:
Posta un commento