Fulguie undeva pe pământ
Fulguie în tot trecutul meu
E pace, în sfârșit, peste toate.
Omătul e alb, e alb și e greu
Când gâfâit mi se-așterne pe spate..
.
Când ninge, undeva pe pământ,
Pământul și zarea-s tot una.
Trag linii de ger printre rânduri,
Omătu-i bătrân și albă e luna
Și-mi ninge oftat peste gânduri.
.
Râd oameni, undeva pe pământ,
Când fulgii se joacă de-a ninsul,
E pace, în sfârșit, colindă-n neștire
Din mine spre voi necuprinsul
Ningând peste toți cu iubire.
Nessun commento:
Posta un commento