Pași oblici se încurcă în sufletu-mi ateu
Prins între labirinturi de sensuri și mistere
Din toate numai unul rămâne sensul meu
Menit să mă-nsoțească pân' la sfârșit de ere.
.
Un mozaic țesut din toate câte-am fost
Portretizând abstract popasul meu lumesc.

Nessun commento:
Posta un commento