Powered By Blogger

lunedì 24 febbraio 2014

Onirica


Atâtea uși mă înconjoară, îmi par un stol rotind în vid,
Atâtea întrebări banale îmi persecută gând cu gând.
Deschid la întâmplare una și știu că nu-i o întâmplare,
Dincolo văd ,nu ce va fi , ci doar cum toate se deschid
Ca să-mi arate-aceeasi cale...

Nessun commento:

Posta un commento