Înalță-te sufletul meu, înalță-te!
Caută tu drumul care nu doare,
strivită de atâtea suflete agitate
eu m-am pierdut.
Cu primii aburi de cafea, dimineața devreme,
cu ultimul fum de pipă lumească, seara târziu,
Înalță-te!
Ține linia orizontului până la prima stea.
ascultă cum respiră Universul
fără zgomot, fără să obosească,
Fă-le semn, cu aripa ta albă, zeilor
și așteaptă-mă acolo...
eu, devenit om fără suflet, voi veni
să văd locul ales de tine
pentru veșnicia noastră.
Caută tu drumul care nu doare,
strivită de atâtea suflete agitate
eu m-am pierdut.
Cu primii aburi de cafea, dimineața devreme,
cu ultimul fum de pipă lumească, seara târziu,
Înalță-te!
Ține linia orizontului până la prima stea.
ascultă cum respiră Universul
fără zgomot, fără să obosească,
Fă-le semn, cu aripa ta albă, zeilor
și așteaptă-mă acolo...
eu, devenit om fără suflet, voi veni
să văd locul ales de tine
pentru veșnicia noastră.

Nessun commento:
Posta un commento