Pedeapsă. ( poezii noi)

Sunt văluri care cad peste amurguri bete
Desconspirând tăceri care ucid
Dar sunt și văluri ce nu vor să cadă,
Metamorfoze triste-a oamenilor vid.
.
Un chip de plastelină strivit de-un pumn închis
Între durere, zboruri și ultima dorință
Sub ghilotina crud-a celui ce te are
Iubindu-te mânat de-o tristă trebuință.
.
Meschin și cinic timpul stă invalid și-ascultă
De sub monoclu-un Jocker privește înadins,
Cum ți se zbat în suflet și se cutremur ochii
De-celeași lacrimi surde al unui biet proscris.
.
Și chiar de știu că doare și sapă-n suflet cripte
Să crezi orbit de gânduri într-un destin nescris,
Continui să mă apăr de mâna ce-ar ucide
Dând la o parte vălul acestui palid vis.
.
Sunt văluri care cad, realități fatale
Și văluri ce se strâng să apere de jale.

28.04. 2018