Ai întrebat vreodată-un demiurg
de ce bat surde clopotele nopții
și-n gândul din-năutrul tău pustiu
de ce porți grija celorlalți
și-a morții?
Ai întrebat vreodată un străin
ce-nseamnă pentru el trecutul porții
destinului de călător pribeag,
printre meandrele meschine-a sorții?
de ce bat surde clopotele nopții
și-n gândul din-năutrul tău pustiu
de ce porți grija celorlalți
și-a morții?
Ai întrebat vreodată un străin
ce-nseamnă pentru el trecutul porții
destinului de călător pribeag,
printre meandrele meschine-a sorții?
Ai întrebat vreodată un păstor
de-a numărat apusurile toate
și câte lacrimi îi pășesc în zori
sub tălpile scrâșnind a libertate?
Te-ai întrebat vreodată dacă ești
cu-adevărat tu cel sortit să fie,
ori doar mizerul care-a adunat
din versul tuturor
o poezie?
de-a numărat apusurile toate
și câte lacrimi îi pășesc în zori
sub tălpile scrâșnind a libertate?
Te-ai întrebat vreodată dacă ești
cu-adevărat tu cel sortit să fie,
ori doar mizerul care-a adunat
din versul tuturor
o poezie?
Și dacă tu nu ști și nu te-ntrebi
ce ești și nici ce vei fi mâine,
cu ce curaj mă-ntrebi, înfumurat,
eu cine sunt și ce-aș avea de pus
la zidul vieții tale de ruine?
ce ești și nici ce vei fi mâine,
cu ce curaj mă-ntrebi, înfumurat,
eu cine sunt și ce-aș avea de pus
la zidul vieții tale de ruine?
8.08.2015

Nessun commento:
Posta un commento